"Problema restricţiilor" este una care, la prima vedere, îngrijorează cvasitotalitatea candidaţilor la încadrarea în SIE, pe unii făcându-i să renunţe iar pe alţii, care realizează că, de fapt, nici nu şi-au propus vreodată să uzeze de drepturile interzise sau restrânse, să continue procedurile pentru a ajunge ofiţeri de informaţii. Restricţiile sunt în realitate un set de reguli, unele aplicabile şi altor corpuri profesionale (de exemplu interdicţia apartenenţei politice se regăseşte la militari, dar şi la magistraţi sau la diplomaţi), altele fiind specifice şi organizaţiilor private.
Restricţiile specifice personalului SIE pot fi grupate în două categorii:
a. Restricţii derivate din Statutul Cadrelor Militare, care sunt comune tuturor instituţiilor din domeniul apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi anume:

• este interzisă orice fel de apartenenţă sau activitate politică;
• este interzis să candideze pentru a fi ales în administraţia publică locală, în Parlamentul României sau pentru funcţia de Preşedinte al României;
• nu este permisă asocierea de tip sindical, este interzis să declare sau să participe la grevă;
• nu este permisă participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic sau sindical;
• dreptul la liberă exprimare este restrâns: opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului, nu se pot exprima în public opinii contrare intereselor României;
• nu este permisă aderarea la culte religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice, încalcă bunele moravuri sau împiedică exercitarea profesiei;
• nu este permisă aderarea la forme de asociere care contravin comenzii unice.

b. Un set de reguli derivate din specificul activităţii Serviciului, cum ar fi:

• obligaţia de a nu divulga nimănui calitatea de cadru SIE;
• obligaţia de a păstra secretul datelor şi informaţiilor cunoscute în cursul activităţii;
• obligaţia de a informa şi obţine aprobare pentru deplasările în străinătate;
• obligaţia de a informa în legătură cu relaţiile cu cetăţenii străini.

Ca multe alte profesii şi spionajul implică anumite riscuri, pentru că, deşi este mai degrabă un joc al minţii şi al aptitudinilor, activitatea ofiţerului de informaţii externe se desfăşoară în străinătate, uneori în spaţii unde există conflicte, iar obiectivul activităţii spionului este să obţină informaţii şi documente secrete şi confidenţiale cu relevanţă pentru apărarea României şi intereselor sale.
Ceea ce este important, Serviciul nu trimite niciodată un ofiţer în misiune externă înainte ca acesta să fie pregătit din toate punctele de vedere pentru a face faţă oricăror provocări sau situaţii. Mai mult, ca în orice altă profesie, există regulile de "protecţie a muncii" specifice spionajului care, dacă nu sunt încălcate, asigură minimizarea riscurilor.

Salariul minim net al ofițerilor la încadrare este cuprins între 7.400 – 8.600 lei, în funcție de domeniul de activitate, însă acesta crește pe măsura promovării în funcție și avansării în grad. La această sumă se poate adăuga compensație lunară pentru chirie, în condițiile legii

Cadrele SIE îşi pot desfăşura activitatea deschis sau acoperit, în funcţie de nevoile de realizare a securităţii naţionale. Activitatea de tip "deschis" este specifică domeniilor juridic, medical şi logistico-administrativ, iar cea de tip "acoperit" vizează domeniul informativ – operativ (cei care obţin şi prelucrează informaţiile secrete şi confidenţiale).

Pentru cei care îşi desfăşoară activitatea acoperit, identitatea şi calitatea de ofiţeri ai SIE sunt informaţii clasificate, acest fapt reprezentând o condiţie necesară pentru desfăşurarea muncii. Cum ai putea face spionaj dacă s-ar şti că eşti spion?

De aceea situaţiile în care identitatea unui ofiţer de informaţii externe (operativ) devine cunoscută/publică reprezintă deconspirări, iar consecinţele unor astfel de cazuri sunt fie trecerea persoanei în zona neoperativă (dacă deconspirarea s-a produs în împrejurări ce exclud culpa acesteia), fie aplicarea sancţiunilor corespunzătoare încălcării normelor legale.

În privinţa celor care pot cunoaşte calitatea reală a unui ofiţer de informaţii care lucrează acoperit, singura persoană autorizată să afle acest aspect este partenerul de viaţă (soţ/soţie) al celui în cauză. Explicaţia rezidă în faptul că soţul/soţia prezintă acelaşi grad de încredere ca şi ofiţerul, întrucât este supus aceloraşi verificări de securitate.

Conform Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, "Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în materia informaţiilor din interiorul ţării, iar Serviciul de Informaţii Externe este organul de stat specializat în obţinerea din străinătate a datelor referitoare la siguranţa naţională".

Da, dar numai cu respectarea prevederilor legale, adică în cazuri temeinic justificate şi motivate, după obţinerea mandatului semnat de judecător şi nu direct, ci prin intermediul SRI, care este autoritate naţională în acest domeniu.

Din motive de securitate, SIE, ca şi celelalte servicii de informaţii, nu face referiri la numărul angajaţilor săi.

Informaţiile clasificate sunt acele informaţii, date, documente de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.

Accesul la informaţii clasificate este condiţionat de ocuparea unei funcţii/unui post ce presupune lucrul cu informaţii clasificate. Odată ce o persoană ocupă o asemenea poziţie, ea trebuie să deţină o autorizaţie de acces sau un certificat de securitate care, în situaţia informaţiilor Secret de Stat se eliberează de către conducătorul unităţii deţinătoare de informaţii clasificate, cu aprobarea ORNISS şi avizul Autorităţii Desemnate de Securitate (SIE este autoritate desemnată pentru personalul propriu şi cel al reprezentanţelor României în străinătate). Pentru informaţiile Secret de Serviciu, autorizaţia se eliberează de către conducătorul unităţii cu notificarea ORNISS.

Instituţiile cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe (pentru domeniul său de activitate şi responsabilitate precum şi pentru reprezentanţele României în străinătate) precum şi Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Protecţieşi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – pentru domeniile lor de activitate şi responsabilitate.

NU. Având în vedere numărul foarte mare de aplicaţii primite, sunt contactate doar persoanele a căror pregătire şi calificare corespund nevoilor de la acel moment ale Serviciului şi îi recomandă pentru a fi încadraţi în SIE.

Decizia privind încadrarea în SIE a unei anumite persoane mai are în vedere şi loialitatea indiscutabilă, caracterul, obiceiurile, relaţiile şi discreţia acesteia.

Orice angajat al SIE are obligaţia să nu discute/comenteze despre activitatea, persoanele şi sediile acestui Serviciu. Toate datele şi informaţiile referitoare la activitatea şi personalul SIE trebuie să rămână în interiorul instituţiei.

Datorită faptului că, de cele mai multe ori, confirmarea sau infirmarea unor alegaţii poate duce la apariţia unor riscuri de protecţie a surselor de informare, a metodelor şi mijloacelor de muncă din activitatea specifică a serviciilor de informaţii externe.
SIE nu are purtător de cuvânt şi nu dă relaţii nici despre activitatea sa, nici despre personal, nici despre sedii şi nici despre evoluţiile externe care fac obiectul său de activitate.

NU. Spionajul este activitatea de culegere/obţinere "pe ascuns" de informaţii clasificate ale unui stat/organizaţii străine în vederea transmiterii lor unui alt stat. Spionajul implică obligatoriu elementul de extraneitate - spionul este întotdeauna un cetăţean străin raportat la statul titular al informaţiilor secrete care au fost obţinute/transmise prin activităţi de spionaj.
Pe de altă parte, caracterul de "secret" este dat de tipologia activităţii serviciului. Iar spionaj nu poţi face decât în secret. Ceea ce înseamnă că dintre toate "serviciile secrete" cele de spionaj sunt într-adevăr cele secrete.